Se poate vizita zilnic intre orele 9-15.30.
Vineri este inchis.
Se ajunge la ea lasand in urma Kastraki
si mergand in sus pe sosea, pana la prima curba la dreapta. Aici se poate lasa
masina si se merge abrupt prin padure, pe niste scari de lemn si apoi se urca
scari sapate direct in piatra. Manastirea este catarata sus pe o stanca uriasa
a carei varf are o mica suprafata plana. A fost construita intr-un mod
ingenios, care urmeaza formatul stancii, pe mai multe nivele.
Are un turn inalt la poalele caruia se
mai vede inca vechiul ascensor si funiile cu ajutorul carora in trecut se urcau
proviziile si alimentele. Noi am urcat pe scari, nu la fel de multe ca la
Marele Meteor, dar mai abrupte si mai inguste.
Chiar de la intrare, se deschid alte
trepte sapate in stanca care duc in subsolul manastirii. Acolo este o mica
bisericuta care nu are mai mult de 4 mp si unde nu poate incapea decat cel mult
un singur om.Este inchinata Sf. Anton iar picturile de aici sunt foarte
deteriorate. Interiorul manastirii este tot construit in trepte si este plin de
culoare incurcate cu aspect de labirint.
La primul etaj se afla Biserica Sf.
Nicolaie, minunat pictata. Este de fapt o sala lunga si ingusta cu turnul jos,
fara ferestre si luminata numai cu candele. Ce impresioneaza in mod deosebit
sunt picturile murale. Acestea ii apartin lui Theofan Strelitzas, care, asa cum
mi-a povestit un preot, a pictat multe manastiri in Grecia, atat pe cele de
aici, de la Meteora, cat si pe cele de la Muntele Athos. A fost cel mai de seama
reprezentant al scolii de pictura cretane, care se situeaza pe cea mai inalta
treapta a artei bizantine. Reprezentanti ai scolii cretane de pictura murala,
au pictat zidurile multor manastiri si biserici, in jurul anilor 1500-1600,
atat in Grecia cat si in Serbia, Macedonia sau in insulele de sud, unde a
capatat cea mai desavarsita forma (de unde si numele de scoala cretana, pentru
ca acolo, in Creta, a atins apogeul). Intr-adevar picturile murale de aici
merita vazute macar pentru cateva minute, chiar daca nu esti iubitor de arta
sau macar crestin. Mie cel mai mult mi-a placut o fresca in care Adam cheama la
el animalele pentru a le da nume. Colorile sunt extrem de vii si scena extrem
de reala.
Numele manastirii de “Anapavsa” vine de
la locul unde este situata manastirea pentru ca ofera odihna sufletului si
trupului.
Am gasit putini calatori aici si doar
cativa s-au incumetat impreuna cu noi pana sus, pe terasa manastirii, unde este
clopotnita, care pare strivita de grandoarea si masivitatea stancii de langa
ea. Poate si datorita programului scurt de vizite pe care il are manastirea,
aici merg mai putini calatori si asta pe mine una m-a bucurat, pentru ca am
putut sa stau in liniste, sa vorbesc cu un calugar care s-a aratat dornic sa ne
povesteasca cate ceva despre manastire si sa ne lasam copilul sa cutreiere
nestingherit prin toate cotloanele.
Cu aceasta ultima vizita, am incheiat
periplul nostru prin manastirile Meteorei, un loc unic in lume, pe care orice
crestin ar trebui sa-l vada macar o data in viata; unde eu am descoperit, in
ciuda miilor de turisti care zilnic se perinda pe aici, o serenitate pe care nu
am gasit-o in alta parte, si unde, intr-adevar, m-am simtit mai aproape de
Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu