Manastirea Sf. Nicolaie Anapavsa- Agios Nikolaos Anapafsas

Se poate vizita zilnic intre orele 9-15.30. Vineri este inchis.

Se ajunge la ea lasand in urma Kastraki si mergand in sus pe sosea, pana la prima curba la dreapta. Aici se poate lasa masina si se merge abrupt prin padure, pe niste scari de lemn si apoi se urca scari sapate direct in piatra. Manastirea este catarata sus pe o stanca uriasa a carei varf are o mica suprafata plana. A fost construita intr-un mod ingenios, care urmeaza formatul stancii, pe mai multe nivele.

Are un turn inalt la poalele caruia se mai vede inca vechiul ascensor si funiile cu ajutorul carora in trecut se urcau proviziile si alimentele. Noi am urcat pe scari, nu la fel de multe ca la Marele Meteor, dar mai abrupte si mai inguste.

Chiar de la intrare, se deschid alte trepte sapate in stanca care duc in subsolul manastirii. Acolo este o mica bisericuta care nu are mai mult de 4 mp si unde nu poate incapea decat cel mult un singur om.Este inchinata Sf. Anton iar picturile de aici sunt foarte deteriorate. Interiorul manastirii este tot construit in trepte si este plin de culoare incurcate cu aspect de labirint.

La primul etaj se afla Biserica Sf. Nicolaie, minunat pictata. Este de fapt o sala lunga si ingusta cu turnul jos, fara ferestre si luminata numai cu candele. Ce impresioneaza in mod deosebit sunt picturile murale. Acestea ii apartin lui Theofan Strelitzas, care, asa cum mi-a povestit un preot, a pictat multe manastiri in Grecia, atat pe cele de aici, de la Meteora, cat si pe cele de la Muntele Athos. A fost cel mai de seama reprezentant al scolii de pictura cretane, care se situeaza pe cea mai inalta treapta a artei bizantine. Reprezentanti ai scolii cretane de pictura murala, au pictat zidurile multor manastiri si biserici, in jurul anilor 1500-1600, atat in Grecia cat si in Serbia, Macedonia sau in insulele de sud, unde a capatat cea mai desavarsita forma (de unde si numele de scoala cretana, pentru ca acolo, in Creta, a atins apogeul). Intr-adevar picturile murale de aici merita vazute macar pentru cateva minute, chiar daca nu esti iubitor de arta sau macar crestin. Mie cel mai mult mi-a placut o fresca in care Adam cheama la el animalele pentru a le da nume. Colorile sunt extrem de vii si scena extrem de reala.

Numele manastirii de “Anapavsa” vine de la locul unde este situata manastirea pentru ca ofera odihna sufletului si trupului.

Am gasit putini calatori aici si doar cativa s-au incumetat impreuna cu noi pana sus, pe terasa manastirii, unde este clopotnita, care pare strivita de grandoarea si masivitatea stancii de langa ea. Poate si datorita programului scurt de vizite pe care il are manastirea, aici merg mai putini calatori si asta pe mine una m-a bucurat, pentru ca am putut sa stau in liniste, sa vorbesc cu un calugar care s-a aratat dornic sa ne povesteasca cate ceva despre manastire si sa ne lasam copilul sa cutreiere nestingherit prin toate cotloanele.

Cu aceasta ultima vizita, am incheiat periplul nostru prin manastirile Meteorei, un loc unic in lume, pe care orice crestin ar trebui sa-l vada macar o data in viata; unde eu am descoperit, in ciuda miilor de turisti care zilnic se perinda pe aici, o serenitate pe care nu am gasit-o in alta parte, si unde, intr-adevar, m-am simtit mai aproape de Dumnezeu.

Manastirea Schimbarea la Fata- Metamorfosis, sau Megalu Meteoru

Este cea mai mare si mai importanta manastire a complexului monahal de la Meteora.

Orarul de vizitare al manastirii Megalu Meteoru este:

-in perioada 01.04-31.10- zilnic intre orele 9-17. Martea inchis.

-in perioada 01.11-31.03- zilnic intre orele 9-16. Marti si Miercuri inchis.

Se afla pe o stanca imensa la o inaltime de 613m, care in partea de sus este lata de 60 de metri patrati. Isi trage numele de la cuvantul “meteorou” care inseamna “suspendat” pentru ca stanca era mai inalta decat celelalte din jurul ei.

In trecut urcarea aici se facea pe o scara de funie lansata de sus si cu ajutorul unui vinci in care se aduceau pana sus bagaje, provizii si oameni. Din 1923 au fost sapat in stanca un mic tunel si 147 de trepte care fac accesul pana sus mai facil decat pe scara de funie. In zilele noastre principala provocare este numarul imens de turisti care se inghesuie aici si dificultatea de a trece doi oameni in sens opus unul pe langa celalalt atat prin tunel cat si pe treptele care duc la manastire.

Noi a trebuit sa lasam masina departe, unde de-a lungul soselei, pentru ca parcarea de la poalele stancii manastirii era nu neincapatoare cat mai ales sufocata de-a dreptul de autocare si turisme, iar de acolo coada se intindea pe sosea pe km intregi. Ne-am croit cu greu drum printre miile de oameni si am pornit voiniceste sa urcam scarile.

Manastirea cuprinde un intreg ansamblu de cladiri cu functii diferite:

Cladirea principala este Biserica “Schimbarea la Fata” intemeiata de calugarul Athanasios si care a fost renovata recent din temelie. Initial a fost ctitorita in anul 1388, fiind construita dupa modelul bisericilor de la Muntele Athos, in forma de cruce, cu 12 turle si colturi in parti. Fara altar are o lungime de 32m iar cupola are o inaltime de 24m. La intrarea se afla un spatiu sprijinit pe 4 coloane, iar zidurile au fresce ce zugravesc chinurile sfintilor. Aici se afla si mormantul ctitorului. Altarul este lung de 10m si este bogat decorat cu ornamente din lemn aurit. Cupola este pictata cu chipul lui Dumnezeu, inconjurat de o armata de ingeri, iar in partea dreapta este zugravita invierea lui Lazar, Cina cea de taina, partea stanga fiind ocupa acu fresca care zugraveste coborarea lui Hristos.

Un hol lung face trecerea intre biserica si curtile interioare, hol care a fost transformat in muzeu. Sunt expuse tablouri care infatiseaza scene din istoria Greciei, odoare bisericesti, icoane si cateva fresce.

Se viziteaza apoi fosta bucatarie a manastirii, unde sunt expuse tot felul de ustensile si unde impresioneaza dimensiunile oalelor, platourilor si vaselor; Spitalul construit in 1572, precum si subsolurile unde se gasesc crama-imensa, plina de butoaie si ustensile folosite la tescuitul si strecuratul mustului; Osuarul- sinistru dar extrem de fotografiat de turisti; cuptorul imens unde se coceau painile cu sutele pentru calugari si vizitatori; si chiliile calugarilor- mici, cu ferestruici minuscule si de-a dreptul spartane in mobilier.

Curtile interioare sunt pline de flori si pomi fructiferi, deosebit de bine ingrijiti, dar din pacate sunt sufocate de numarul vizitatorilor. Aglomeratia crancena ne-a facut sa nu vrem sa zabovim mai mult decat strictul necesar si am plecat cu un mic gust amar pe care mi l-a lasat galagia si “golania” unor vizitatori, care vorbeau in gura mare si se imbulzeau, uitand unde se afla si uitand care este esenta locului sfant.  

Manastirea Varlaam- Agios Varlaam

Era pe la mijlocul secolului 14 cand sihastrul Varlaam a urcat pe stanca si a construit cateva chilii si o mica bisericuta inchinata celor Trei Ierarhi. A trait aici in sihastrie, singur, in lipsuri crunte, rugandu-se la Dumnezeu, pentru tot restul vietii.

Dupa ce sihastrul a murit, locul a ramas pentru multi ani pustiu. La inceput de secol 16, doi calugari frati, de vita nobila, Nectarie si Theofanis, au urcat si ei pe stanca, si au renovat bisericuta cladita de sihastrul Varlaam. Timpul a mai trecut iar sihastria a ajuns sa numere 30 de calugari, iar cei doi frati au mai cladit o biserica, mai mare si mai spatioasa, pe care au inchinat-o tuturor sfintilor, in anul de gratie 1542. Comunitatea de calugari a crescut si prosperat, mult timp dupa moartea celor 2 frati. A urmat decaderea in secolele negre bantuite de cotropitori iar apoi refacerea si noua viata pe care manastirea o are in prezent.

Orarul de functionare a manastirii Varlaam este:

-in perioada 01.04-31.10- de luni pana joi intre orele 9-16.

-in perioada 01.11-31.03- de luni pana miercuri intre orele 9-15.

Si aici trebuie sa-ti lasi masina undeva jos, la baza stancii si sa urci cele cateva zeci bune de trepte. Manastirea este lesne de recunoscut de pe cele stanci ale Meteorei pentru ca iese in evidenta prin cele doua turle ale bisericii. Biserica are forma de cruce cu patru coloane si o cupola in naos precum si cu o a doua cupola in sala de intrare.

Biserica propriu zisa duce, la dreapta si la stanga, in doua Sali in semicerc, care au decoratii simetrice- mozaicuri din fildes si marmura. Portalul din fata altarului este aurit si infatiseaza Rastignirea, iar in cele patru colturi ale boltii sunt reprezentati cei patru Evanghelisti. Bineinteles ca inauntru nu se pot face poze, iar calugarul care vinde lumanari si suveniruri are mare grija ca nimeni sa nu declanseze aparatul foto.

Sala de la intrarea in biserica este zugravita cu chipul Sfantului Sisoe meditand in fata scheletului lui Alexandru cel mare, iar pe coloana din stanga este zugravit Sfantul Varlaam, ctitorul manastirii. Tot aici se afla si mormantul celor doi calugari frati, Nectarie si Theofanis, cu un inger deasupra lor, iar pe bolta apare figura lui Dumnezeu.

Am stat in biserica ca sa admit frescele cu Chinurile Sfintilor, cu Judecata de Apoi, si cea cu chipul Fecioarei Maria, foarte frumos executate, se pare in anii 1566, dar si mai frumos pastrate cu culorile inca extrem de vii.

De la o ghida care insotea un grup numeros de italieni am inteles ca manastirea Varlaam a avut un foarte important rol in cadrul comunitatii monahale de la Meteora, datorita organizarii infaptuite de cei doi calugari frati, care i-au marcat existenta, care au facut-o un model de convietuire monahala in comun. In tot cazul, calugarii de aici sunt scumpi la vedere si nu ii vezi prin preajma, traind retrasi si evitand pe cat posibil grupurile de turisti.