Este cea mai bogata manastire a
Meteorei, cea mai sudica si cea mai la indemana de ajuns, pentru ca drumul
asfaltat duce pana la parcarea amenajata din fata ei si de aici vizitatorii nu
trebuie decat sa strabata podul de 8 metri care leaga stanca manastirii de
dealul de vis-à-vis.
Orarul de vizitare al manastirii Sfantul
Stefan este:
-in perioada 01.04-31.10- de marti pana
vineri intre orele 9-13.30 si 15.30-17.30
-in perioada 01.11-31.03- de marti pana
vineri intre orele 9-13 si 15.17
Lunea manastirea este inchisa.
Chiar daca manastirea in sine este
relativ noua comparativ cu celelalte surate ale ei din Meteora, ea a fost
cladita pe locul unui vechi schit locuit de un sihastru, al carui vechi portal
de la intrare pastreaza pana astazi o inscriptie SPS Ieremias (adica 6770 de la
facerea lumii, adica anul 1192).
Inaltarea manastirii propriu zisa
dateaza din sec.14, avand ca si ctitori doi sihastri ale caror chipuri sunt
zugravite in bisericuta Sf. Stefan. O importanta felie de istorie legata de
aceasta manastire este cea din 1333 cand imparatul bizantin Andronicus
Paleologul a vizitat-o, fiind calduros primit de calugarii de aici, iar in
schimb a oferit multe proprietati si bani manastirii pe care el a numit-o “regeasca”.
In 1798 a fost construita si biserica Sfantul Haralambie, care este mai mare,
in forma de cruce si cu o cupola pe centru, flancata de alte doua mai mici.
In 1850 manastirea a infiintat pe
cheltuiala ei scoala din Kalambaka si a participat cu o importanta donatie de
80.000 drahme de aur (o avere in acea vreme) la constructie gimnaziului din
Trikala. Anul 1960 a gasit manastirea aproape parasita, asa incat in 1961 a
fost transformata in manastire de calugarite, capatand o noua dezvoltare. Se
pare ca manastirea are in zilele noastre un important rol social si educativ,
pentru ca aici se afla o scoala de muzica bizantina si o caligrafie de
manuscrise religioase, iar multe din calugarite sunt profesoare sau doctorite
la scolile si spitalul din Kalambaka.
Noi am traversat podul lung de la
intrare in jur de ora 11 dimineata. Imediat dupa portalul de la intrare am
gasit ghereta unei maicute de unde se cumparau biletele de acces si care era
dotata cu tehnologie de ultima generatie in materie de supraveghere video. Atata
de performanta incat R. a fost fascinat de camere si de calculatoarele cu care
maicuta monitoriza vizitatorii. Maicuta a intrat in jocul lui de copil de 6 ani
si l-a lasat sa butoneze tastaturile in voie. Ba mai mult ne-a chemat pe noi si
ne-a spus sa ne intoarcem pe podul suspendat, pentru ca copilul sa ne vada pe
camere. Nu am inteles imediat ce voia sa ne zica, dar i-am inteles gesturile si
ne-am conformat. Asa ca baiatul nostru, a facut pe agentul de securitate o
vreme, intampinand calatorii impreuna cu maicuta care nu mai inceta sa-l laude
si sa-l mangaie. Noi, ne-am pus fustele peste pantaloni iar in final ne-am
aventurat inauntru, nu inainte sa luam calendarul si semnele de carte oferite
de maicuta. I-am multumit (bine macar ca atata lucru stiu sa zic in greaca!).
Dupa tunelul de la intrare se ajunge
intr-o foarte frumoasa curte interioara, cu o terasa superba, unde am stat ceva
vreme pentru ca R. sa se joace cu o pisica grasa si nu prea agila, apoi am
intrat in Biserica Sf. Stefan, veche si mica. De fapt este atat de mica incat
este alcatuita dintr-o singura incapere, cu acoperisul din lemn. Picturile din
biserica sunt bine pastrate, cu icoanele sfintilor si Maica Domnului, iar de o
parte si de alta a usii de la intrare sunt zugraviti Arhanghelul Gavril si
Mihail impreuna cu ctitorii manastirii.Peretele altarului este din lemn
sculptat cu animale si plante si este ornat cu icoane mici ale profetilor si
Apostolilor.
Cea de a 2-a biserica a manastirii, Sf.
Haralambie, este o biserica mare, cu mai putine picturi decat celelalte
biserici din Meteora, si cu cupola zugravita cu figura Atotputernicului si a celor
patru evanghelisti. Se zice ca in Altar se afla o sculptura din lemn, de o mare
valoare istorica si artistica, unde se afla craniul Sfantului Stefan.
Bineinteles ca in Altar accesul nu este permis, asa ca a trebuit sa cred pe
cuvant ghidul care povestea unui grup de turisti italieni, pe care l-am inteles
si noi. La intrare am apins si noi lumanari si ne-am rugat, apoi am vizitat
sala de mese a manastirii unde este o expozitie de icoane, manuscrise, cruci si
evanghelii.
Ne-am intors pe terasa manastirii, unde
am facut mai multe poze, pentru ca valea se intindea in jos extrem de
pitoreasca si am plecat mai departe, pentru ca mai aveam alte 3 manastiri de
vazut in aceeasi zi, facand cu mana calugaritei de la intrare, care ne-a luat
iar la pupat baiatul si in final ne-a zambit din tot sufletul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu