Si pentru ziua asta imi propusesem sa dorm mai mult, si de data asta chiar mi-a iesit, asa ca am plecat de la hotel in jur de ora 10.
Era ziua rezervata pentru parcul Borghese si ce se gaseste in prin el. Zona asta de nord a Romei este foarte frumoasa, exclusivista si trebuie vazuta cu orice prêt. Parcul Borghese a fost amenajat in secolul al XVII-lea, de Cardinalul Scipione Borghese, nepotul papei Paul al V-lea, care a transformat terenul pe care se afla o veche podgorie.
De fapt “Vila Borghese” este chiar numele parcului, deci atentie cand cereti indicatii, cand intrebati de Vila fiindca vi se va indica parcul. Daca vreti sa ajungeti la galerii spuneti clar “galeriile Borghese”. Parcul se intinde pe aproximativ 6 ha si a fost construit de arhitectul Flaminio Ponzio chiar după schițele cardinalului. În secolul al XVIII-lea, un lac artificial a fost creat în mijlocul parcului. În 1903, Vila Borghese a devenit proprietatea statului și parcul a fost deschis publicului larg. Aici sunt mai multe atractii (Muzeul copiilor, Muzeul Carlo Bilotti, Muzeul Pietro Canonica, Ludoteca Casina, Academia da Romania, Muzeul de Arta Contemporana, etc), iar familiile cu copii aleg sa-si petreaca aici mult timp vizitand Gradina zoologica, pe pista de Karting sau inchiriind biciclete cu 2 sau 4 randuri de pedale sau electrice si plimbandu-se pe aleile parcului.
Vila Borghese nu este deservita de metrou, dar sunt multe tramvaie sau autobuze care duc aici. Noi am mers totusi cu metroul pana in P.za del Popolo si de acolo pe jos inca vreo 20 de minute fiindca am vrut sa vizitam Villa Giulia. Si aceasta este situata tot in parcul Borghese si a fost proprietatea Papei Iulius al 3-lea intre anii 1550-1553, un papa literat, mare iubitor de arta. A fost proiectata de arhitectul Giacomo Barozzi da Vingnola, iar gradinile au fost amenajate dupa proiectele lui Bartolomeo Ammanati. Se zice ca inclusiv Michelangelo si-ar fi adus aportul la proiectarea si design-ul vilei. Oricum ar fi fost, structura ei originala a fost schimbata de-a lungul anilor, insa, cu toate astea, vila a ramas un foarte frumos exemplu de arhitectura manierista. Merita vazute si gradinile, nymphaeum-ul , fantanile si loggia semicirculara. Astazi vila gazduieste Muzeul National Etrusc , cel mai complet muzeu din lume care pastreaza si expune vestigii ale misterioasei civilizatii etrusce.
Cum pe mine una ma atrag ca un magnet civilizatiile preistorice despre care se stiu cat mai putine lucruri, normal ca nu aveam cum sa ratez oportnitatea de a vizita muzeul etrusc. Cateva cuvinte despre etrusci: au fost un popor preistoric, ale carui origini sunt inca aprig dezbatute de istorici, care s-a dezvoltat in nordul peninsulei italice si care a fost absorbit in totalitate de catre romani in sec. 1 i.H. (apropo de originile etruscilor, tin minte ca acum ceva vreme citeam un articol scris de un istoric roman, care aducea argumente si dovezi cum ca etruscii descindeau de fapt din vechii traci si ca razboaiele romano-dace au fost de fapt razboaie fratricide). Etruscii erau oameni literati fiindca au lasat in urma lor mii de texte scrise. Pentru lingvisti sau pentru cei pasionati de studiul limbilor moarte studiul limbii etrusce este categoric cea mai mare provocare posibila. Si asta pentru ca incercarea de a descifra limba etrusca este ca si cum ai incerca sa inveti o limba moderna numai citind literele gravate pe morminte. Scrierea etrusca este in vechiul alfabet elen, dar sensul cuvintelor este inca o mare enigma. Au fost descifrate doar cateva nume proprii, nume de localitati sau numele unor persoane publice. Chiar daca etruscii au imprumutat literele de la vechii greci, limbajul folosit de ei este nedescifrat, iar ce complica si mai mult lucrurile este ca etruscii scriau de la dreapta catre stanga, opus fata de scrierea grecilor (si a noastra). Eforturile lingvistilor de peste un secol au ramas fara rezultate, in prezent cunoscandu-se sensul doar a catorva cuvinte. Se mai stie despre etrusci ca erau foarte buni metalurgisti, arhitecti, constructori, orasele romane urmand tipicul de constructie a celor etrusce dar mai ales erau un popor extrem de mistic. Credeau in viata de dupa moarte, iar preotii lor erau personaje foarte importante. Din cauza asta cele mai multe si bine pastrate artefacte s-au gasit in morminte, iar cele mai multe incriptii sunt bineinteles cele funerare. Ceramica etrusca este distinctiva, pe fond negru cu motive albe sau rosii, iar obiectele din bronz, mai ales cele funerare, foarte bine lucrate si finisate. Dar bineinteles ca cele mai interesante artefacte sunt cele care pastreaza pe ele diverse inscriptii. Muzeul expune multe obiecte de cult, funerare sau casnice din ceramica, bronz si aur -2 tablite din aur: una scrisa in etrusca si una in punica (sau feniciana) iar mie cea mai interesanta mi s-a parut sala dedicata scrierii si alfabetului etrusc.
Fiindca aveam programare de la ora 1 la Galeriile Borghese, am plecat mai departe, pe jos, prin parc incercand sa fim punctuali. Galeriile Borghese sunt gazduite in vechea vila Pinciana, care era locuinta de vara a cardinalului Scipione Borghese (acelasi care a construit parcul) si daca va uitati in Top 10 al muzeelor de arta din intreaga lume, ei bine, o sa le gasiti acolo! Fiindca aici exista doar 20 de sali , intinse pe 2 etaje, numarul persoanelor care pot fi acceptate in muzeu este limitat. De aceea accesul in galerii este permis numai pe baza de rezervare prealabila si nu mai mult de aproximativ 300 de persoane si pentru un timp de vizita de maxim 2 ore. Rezervare se poate face mai nou numai in 2 feluri: on-line si este necesar un card de credit cu care sa platesti sau telefonic dar numai daca esti posesor de Roma Pass valabil.
Iar aici noi am avut o mare problema; Ne-am trezit sa facem rezervarea telefonica cu o zi inainte sa ne expire Roma Pass-ul (adica marti)si bineinteles ca locuri disponibile nu mai erau decat pentru joi. Cand i-am zis d-nei de la telefon ca ne expira Roma Pass-ul , a fost foarte categorica spunand ca fara Roma Pass nu se poate, ne-a sugerat sa ne cumparam un altul si zbang, a inchis telefonul. NO COMMENT! Asa ca pana la urma am facut rezervare on-line, pentru joi, bineinteles, ca nu se putea altfel!
Deci sfat: ori faceti rezervarea on-line inca de acasa si va organizati apoi programul acelei zile in functie de asta, ori imediat dupa ce ati achizitionat Roma Pass-ul sunati si faceti rezervarea ca sa fiti siguri ca va programeaza in valabilitatea acestuia. Veti primi un cod de rezervare pe care trebuie sa-l prezentati la ticheteria (oficiul de vanzare bilete). Si inca ceva: sa fiti prezenti la galerii cu cel putin jumatate de ora inainte de ora fixata pentru vizita, fiindca bagajele sunt obligatoriu de lasat la garderoba iar coada de acolo cat si cea de la ticheteria este foarte foarte mare. La Galeriile Borghese nu este voie sa faceti poze, asa ca poze ale operelor expuse aici se pot vedea doar pe site-ul lor oficial. Alt sfat: incercati intai sa vizitati etajul si abia dupa aceea sa coborati sa vedeti parterul, fiindca veti evita astfel aglomeratia.
Galeria expune sculpturi, picturi, mozaicuri si basoreliefuri din sec. 15-17 din colectia personala a cardinalului Scipione. Acesta a fost foarte atras de arta medievala si sculptura antica, dar a avut si marea ambitie de a promova creearea de sculpturi renascentiste care sa rivalizeze cu cele antice. Asa ca o parte din sculpturile expuse aici sunt situate exact in locul unde au fost create. Colectia a fost initial mult mai mare, dar un membru al familiei Borghese i-a vandut ulterior lui Napoleon o intreaga serie de basoreliefuri, statui si busturi (care acum alcatuiesc colectia Borghese de la Luvru). Lista completa a exponatelor o gasiti pe site-ul lor oficial, atentie insa ca o serie de exponate calatoresc si pe la Galeria Barberini sau pe la diverse alte expozitii provizorii, iar site-ul nu si-l actualizeaza prea des.
Bineinteles ca la loc de mare cinste stau:
- statuile lui Bernini: “Apollo si Dafne”,“ David” (atat de diferit de David a lui Michelangelo), “Rapirea Proserpinei” si “Adevarul dezvelit de Timp”- in traducere libera. Toate m-au lasat fara suflare. Nu cred ca pot descrie in cuvinte senzatiile pe care ti le lasa, muschii lui David reliefati de incordarea cu care-si intinde prastia, zbuciumul si eforturile disperate ale Proserpinei (sau Persefona din mitologia greaca) de a scapa din bratele lui Pluto care-si strange victima atat de tare incat degetele i se afunda adanc in carnea acesteia, inocenta Dafnei sedusa de Apollo si “Adevarul’ considerat opera cea mai reprezentativa si personala a lui Bernini. Tot aici este si o sala intitulata “Sala Hermafroditilor” unde troneaza marea statuie antica“Hermafroditul” pe care Bernini a restaurant-o si a completat-o. Dar si picturile de aici sunt uimitoare iar din ele mie cel mai mult mi-au placut:
-“Amor Sacru si Amor Profan” a lui Tizian
-“Venere e Amore” a lui Cranach
- “Pieta” a lui Rubens
- “David cu capul lui Goliat” si “Madonna dei Palafrenieri” si mai ales “Baiatul cu cosul cu flori”- Caravaggio
- “Capturarea Dianei”- Domenichino
-“Portretul unui barbat”, “Doamna si unicornul”, “Coborarea de pe cruce” ale lui Rafael
Galeriile Borghese sunt bine organizate, in fiecare sala exista cate un suport de flyere plasticate cu explicatii detaliate a exponatelor din sala respectiva, inclusiv a tavanelor pictate (si nu, flyerele nu se pot lua de acolo, cand parasesti sala respectiva trebuie sa le returnezi in suport), singura chestie neplacuta este ca nu prea exista bancute sau scaune unde sa te poti aseza sa admiri operele (probabil ca nu-si doresc ca lumea sa stationeze prea mult timp intr-un anume loc), oricum te dau afara dupa 2 ore, ca sa faca loc urmatorului lot de vizitatori. Am vizitat in goana mare si curtea interioara a Vilei, cu “Colivia Pasarilor”, o cladire interesanta unde se tineau pasarile de vanatoare si cele de décor.
Se facuse déjà ora 3 cand am terminat cu vizita la Borghese asa ca am cautat urgent un loc unde sa mancam. Si am gasit pe o straduta de pe langa p.zza di Spagna o trattoria cu 4 mese puse direct in strada, unde de 26 de eur am avut parte de un adevarat festin: zucchini, spinachi con basilicum, pasta con pomodoro e tonno si bineinteles un pahar cu vin alb, sec si rece. C. a ramas la varianta clasica de carne de pui cu garnitura de orez si legume, o bunatate de salata de ardei copti si bere.
Dupa masa, fiindca eram atat de aproape de Piazza di Spagna si ca sa mai facem niste miscare ne-am dus sa urcam Treptele Spaniole pana la biserica Trinita dei Monti. Se zice ca piata asta este cea mai romantica a Romei. Eu una, sincer, nu am priceput de ce. In primul rand ca e triunghiulara si mica, iar faptul ca aici se revarsa o multime de oameni, turisti, localnici sau comercianti, o face sa fie infiorator de neincapatoare. Traficul aici e un infern si tot timpul trebuie sa te feresti ca nu cumva sa dea un scuter peste tine. In mijlocul pietei troneaza Fontana della Barcaccia , proiectata si ea de Bernini (dar am promis ca o sa scriu separat despre fantanile Romei) si in extremitatea sud-estica se afla o columna “Colonna dell'Immacolata” gasita sub o manastire. De peste tot esti agatat de vanzatori pakistanezi, indieni sau africani care incearca sa-ti vanda trandafiri sau sa te convinga sa faci poze cu buchetul de trandafiri. Iar nu am priceput de ce, oricum toate review-urile citite ziceau ca vanzatorii astia trebuie evitati cu orice prêt, asa ca i-am ignorant total (si nu a fost usor). Treptele spaniole, deh, or fi frumoase, mari si mai ales tare multe, dar aici efectiv zac lungiti o groaza de oameni si nu toti sunt turisti! Abia ai loc sa te strecori printre ei (exact la fel ca si pe Campidoglio). Putina lume insa urca pana sus la Biserica Trinita dei Monti, care e o biserica franceza care initial trebuia sa aibe in fata o statuie a regelui Ludovic al 12-lea. Tinand cont de acerba opozitie papala, pana la urma, in fata bisericii a fost plasat un obelisc care-l plagiaza pe cel din Piazza del Popolo.
La aceasta din urma se ajunge trecand prin Porta del Popolo si sincer asta este piata care mi-a placut cel mai mult din Roma. Fiindca e mult mai mare ca celelalte iar traficul e restrictionat , e mult mai putin aglomerata decat multe altele. Are si ea in mijloc un mare obelisc egiptean din granit vechi de peste 3000 de ani, inalt de 24 metri si adus aici de Augustus si o fantana superba. In lateral au fost ridicate 2 biserici identice: Santa Maria dei Miracoli si Santa Maria in Montesanto. Intre ele se afla capatul Via del Corso care se intinde pana in P.zza Venezia si care este principala strada de shopping a Romei, cu marile magazine de firma, locul unde ne-am cam petrecut ultima noastra zi, cheltuind ultimii banuti. In trecut, in Piazza del Popolo aveau loc executiile publice, mai apoi aici se dadea startul curselor de care de lupta care aveau loc pe Via Corso. Acum aici lumea sta pe treptele de la baza fantanii centrale si urmareste spectacolele ad-hoc pe care artistii improvizati le dau in piata. Noi am asistat la un mini concert al unei sosii al lui Michael Jackson, show destul de reusit fiindca junele care-l imita pe Michael o facea chiar bine, a schimbat costumele dupa fiecare dans si a reusit sa adune o groaza de bani de la “spectatori”.
Spre est piata este legata de colina Pinciana de o serie de trepte, decorate cu statui care duc spre o gradina terasata care face legatura cu Vila Borghese. De aici se poate vedea foarte frumos panorama asupra Romei si aici am gasit multi tineri care cantau la chitara sau pictau, sau faceau poze si firesc aveau de unde sa se inspire fiindca gradina este foarte frumoasa, iar in amurg panorama asupra orasului este si mai spectaculoasa.
Chiar langa Porta del Popolo este biserica Santa Maria del Popolo cu faimoasele sale capele: Capela Cerasi, cu tablourile lui Caravaggio si Capela Chigi pictata de Rafael. Am tinut mult sa vedem biserica asta, dar din pacate am reusit sa o ratez elegant: odata fiindca am ajuns aici fix dupa 5 minute de la inchidere si a doua oara sambata dimineata cand aici se tinea o nunta si accesul turistilor nu era permis. Tot in Piazza del Popolo este si Muzeul Leonardo da Vinci pe care l-am lasat benevol pentru o alta vizita la Roma.
Bugetul zilei(pentru 2 persoane):
-abonamente transport valabile 3 zile- 22 eur
-intrarea la Villa Giulia(muzeul etrusc)- 16 eur
-intrarea la Galeriile Borghese- 23 eur
-pranz(descris mai sus)- 26 eur
- cina: inghetata de 5 feluri de 350g portia-9 eur
Total=96 eur
Era ziua rezervata pentru parcul Borghese si ce se gaseste in prin el. Zona asta de nord a Romei este foarte frumoasa, exclusivista si trebuie vazuta cu orice prêt. Parcul Borghese a fost amenajat in secolul al XVII-lea, de Cardinalul Scipione Borghese, nepotul papei Paul al V-lea, care a transformat terenul pe care se afla o veche podgorie.
De fapt “Vila Borghese” este chiar numele parcului, deci atentie cand cereti indicatii, cand intrebati de Vila fiindca vi se va indica parcul. Daca vreti sa ajungeti la galerii spuneti clar “galeriile Borghese”. Parcul se intinde pe aproximativ 6 ha si a fost construit de arhitectul Flaminio Ponzio chiar după schițele cardinalului. În secolul al XVIII-lea, un lac artificial a fost creat în mijlocul parcului. În 1903, Vila Borghese a devenit proprietatea statului și parcul a fost deschis publicului larg. Aici sunt mai multe atractii (Muzeul copiilor, Muzeul Carlo Bilotti, Muzeul Pietro Canonica, Ludoteca Casina, Academia da Romania, Muzeul de Arta Contemporana, etc), iar familiile cu copii aleg sa-si petreaca aici mult timp vizitand Gradina zoologica, pe pista de Karting sau inchiriind biciclete cu 2 sau 4 randuri de pedale sau electrice si plimbandu-se pe aleile parcului.
Vila Borghese nu este deservita de metrou, dar sunt multe tramvaie sau autobuze care duc aici. Noi am mers totusi cu metroul pana in P.za del Popolo si de acolo pe jos inca vreo 20 de minute fiindca am vrut sa vizitam Villa Giulia. Si aceasta este situata tot in parcul Borghese si a fost proprietatea Papei Iulius al 3-lea intre anii 1550-1553, un papa literat, mare iubitor de arta. A fost proiectata de arhitectul Giacomo Barozzi da Vingnola, iar gradinile au fost amenajate dupa proiectele lui Bartolomeo Ammanati. Se zice ca inclusiv Michelangelo si-ar fi adus aportul la proiectarea si design-ul vilei. Oricum ar fi fost, structura ei originala a fost schimbata de-a lungul anilor, insa, cu toate astea, vila a ramas un foarte frumos exemplu de arhitectura manierista. Merita vazute si gradinile, nymphaeum-ul , fantanile si loggia semicirculara. Astazi vila gazduieste Muzeul National Etrusc , cel mai complet muzeu din lume care pastreaza si expune vestigii ale misterioasei civilizatii etrusce.
Cum pe mine una ma atrag ca un magnet civilizatiile preistorice despre care se stiu cat mai putine lucruri, normal ca nu aveam cum sa ratez oportnitatea de a vizita muzeul etrusc. Cateva cuvinte despre etrusci: au fost un popor preistoric, ale carui origini sunt inca aprig dezbatute de istorici, care s-a dezvoltat in nordul peninsulei italice si care a fost absorbit in totalitate de catre romani in sec. 1 i.H. (apropo de originile etruscilor, tin minte ca acum ceva vreme citeam un articol scris de un istoric roman, care aducea argumente si dovezi cum ca etruscii descindeau de fapt din vechii traci si ca razboaiele romano-dace au fost de fapt razboaie fratricide). Etruscii erau oameni literati fiindca au lasat in urma lor mii de texte scrise. Pentru lingvisti sau pentru cei pasionati de studiul limbilor moarte studiul limbii etrusce este categoric cea mai mare provocare posibila. Si asta pentru ca incercarea de a descifra limba etrusca este ca si cum ai incerca sa inveti o limba moderna numai citind literele gravate pe morminte. Scrierea etrusca este in vechiul alfabet elen, dar sensul cuvintelor este inca o mare enigma. Au fost descifrate doar cateva nume proprii, nume de localitati sau numele unor persoane publice. Chiar daca etruscii au imprumutat literele de la vechii greci, limbajul folosit de ei este nedescifrat, iar ce complica si mai mult lucrurile este ca etruscii scriau de la dreapta catre stanga, opus fata de scrierea grecilor (si a noastra). Eforturile lingvistilor de peste un secol au ramas fara rezultate, in prezent cunoscandu-se sensul doar a catorva cuvinte. Se mai stie despre etrusci ca erau foarte buni metalurgisti, arhitecti, constructori, orasele romane urmand tipicul de constructie a celor etrusce dar mai ales erau un popor extrem de mistic. Credeau in viata de dupa moarte, iar preotii lor erau personaje foarte importante. Din cauza asta cele mai multe si bine pastrate artefacte s-au gasit in morminte, iar cele mai multe incriptii sunt bineinteles cele funerare. Ceramica etrusca este distinctiva, pe fond negru cu motive albe sau rosii, iar obiectele din bronz, mai ales cele funerare, foarte bine lucrate si finisate. Dar bineinteles ca cele mai interesante artefacte sunt cele care pastreaza pe ele diverse inscriptii. Muzeul expune multe obiecte de cult, funerare sau casnice din ceramica, bronz si aur -2 tablite din aur: una scrisa in etrusca si una in punica (sau feniciana) iar mie cea mai interesanta mi s-a parut sala dedicata scrierii si alfabetului etrusc.
Fiindca aveam programare de la ora 1 la Galeriile Borghese, am plecat mai departe, pe jos, prin parc incercand sa fim punctuali. Galeriile Borghese sunt gazduite in vechea vila Pinciana, care era locuinta de vara a cardinalului Scipione Borghese (acelasi care a construit parcul) si daca va uitati in Top 10 al muzeelor de arta din intreaga lume, ei bine, o sa le gasiti acolo! Fiindca aici exista doar 20 de sali , intinse pe 2 etaje, numarul persoanelor care pot fi acceptate in muzeu este limitat. De aceea accesul in galerii este permis numai pe baza de rezervare prealabila si nu mai mult de aproximativ 300 de persoane si pentru un timp de vizita de maxim 2 ore. Rezervare se poate face mai nou numai in 2 feluri: on-line si este necesar un card de credit cu care sa platesti sau telefonic dar numai daca esti posesor de Roma Pass valabil.
Iar aici noi am avut o mare problema; Ne-am trezit sa facem rezervarea telefonica cu o zi inainte sa ne expire Roma Pass-ul (adica marti)si bineinteles ca locuri disponibile nu mai erau decat pentru joi. Cand i-am zis d-nei de la telefon ca ne expira Roma Pass-ul , a fost foarte categorica spunand ca fara Roma Pass nu se poate, ne-a sugerat sa ne cumparam un altul si zbang, a inchis telefonul. NO COMMENT! Asa ca pana la urma am facut rezervare on-line, pentru joi, bineinteles, ca nu se putea altfel!
Deci sfat: ori faceti rezervarea on-line inca de acasa si va organizati apoi programul acelei zile in functie de asta, ori imediat dupa ce ati achizitionat Roma Pass-ul sunati si faceti rezervarea ca sa fiti siguri ca va programeaza in valabilitatea acestuia. Veti primi un cod de rezervare pe care trebuie sa-l prezentati la ticheteria (oficiul de vanzare bilete). Si inca ceva: sa fiti prezenti la galerii cu cel putin jumatate de ora inainte de ora fixata pentru vizita, fiindca bagajele sunt obligatoriu de lasat la garderoba iar coada de acolo cat si cea de la ticheteria este foarte foarte mare. La Galeriile Borghese nu este voie sa faceti poze, asa ca poze ale operelor expuse aici se pot vedea doar pe site-ul lor oficial. Alt sfat: incercati intai sa vizitati etajul si abia dupa aceea sa coborati sa vedeti parterul, fiindca veti evita astfel aglomeratia.
Galeria expune sculpturi, picturi, mozaicuri si basoreliefuri din sec. 15-17 din colectia personala a cardinalului Scipione. Acesta a fost foarte atras de arta medievala si sculptura antica, dar a avut si marea ambitie de a promova creearea de sculpturi renascentiste care sa rivalizeze cu cele antice. Asa ca o parte din sculpturile expuse aici sunt situate exact in locul unde au fost create. Colectia a fost initial mult mai mare, dar un membru al familiei Borghese i-a vandut ulterior lui Napoleon o intreaga serie de basoreliefuri, statui si busturi (care acum alcatuiesc colectia Borghese de la Luvru). Lista completa a exponatelor o gasiti pe site-ul lor oficial, atentie insa ca o serie de exponate calatoresc si pe la Galeria Barberini sau pe la diverse alte expozitii provizorii, iar site-ul nu si-l actualizeaza prea des.
Bineinteles ca la loc de mare cinste stau:
- statuile lui Bernini: “Apollo si Dafne”,“ David” (atat de diferit de David a lui Michelangelo), “Rapirea Proserpinei” si “Adevarul dezvelit de Timp”- in traducere libera. Toate m-au lasat fara suflare. Nu cred ca pot descrie in cuvinte senzatiile pe care ti le lasa, muschii lui David reliefati de incordarea cu care-si intinde prastia, zbuciumul si eforturile disperate ale Proserpinei (sau Persefona din mitologia greaca) de a scapa din bratele lui Pluto care-si strange victima atat de tare incat degetele i se afunda adanc in carnea acesteia, inocenta Dafnei sedusa de Apollo si “Adevarul’ considerat opera cea mai reprezentativa si personala a lui Bernini. Tot aici este si o sala intitulata “Sala Hermafroditilor” unde troneaza marea statuie antica“Hermafroditul” pe care Bernini a restaurant-o si a completat-o. Dar si picturile de aici sunt uimitoare iar din ele mie cel mai mult mi-au placut:
-“Amor Sacru si Amor Profan” a lui Tizian
-“Venere e Amore” a lui Cranach
- “Pieta” a lui Rubens
- “David cu capul lui Goliat” si “Madonna dei Palafrenieri” si mai ales “Baiatul cu cosul cu flori”- Caravaggio
- “Capturarea Dianei”- Domenichino
-“Portretul unui barbat”, “Doamna si unicornul”, “Coborarea de pe cruce” ale lui Rafael
Galeriile Borghese sunt bine organizate, in fiecare sala exista cate un suport de flyere plasticate cu explicatii detaliate a exponatelor din sala respectiva, inclusiv a tavanelor pictate (si nu, flyerele nu se pot lua de acolo, cand parasesti sala respectiva trebuie sa le returnezi in suport), singura chestie neplacuta este ca nu prea exista bancute sau scaune unde sa te poti aseza sa admiri operele (probabil ca nu-si doresc ca lumea sa stationeze prea mult timp intr-un anume loc), oricum te dau afara dupa 2 ore, ca sa faca loc urmatorului lot de vizitatori. Am vizitat in goana mare si curtea interioara a Vilei, cu “Colivia Pasarilor”, o cladire interesanta unde se tineau pasarile de vanatoare si cele de décor.
Se facuse déjà ora 3 cand am terminat cu vizita la Borghese asa ca am cautat urgent un loc unde sa mancam. Si am gasit pe o straduta de pe langa p.zza di Spagna o trattoria cu 4 mese puse direct in strada, unde de 26 de eur am avut parte de un adevarat festin: zucchini, spinachi con basilicum, pasta con pomodoro e tonno si bineinteles un pahar cu vin alb, sec si rece. C. a ramas la varianta clasica de carne de pui cu garnitura de orez si legume, o bunatate de salata de ardei copti si bere.
Dupa masa, fiindca eram atat de aproape de Piazza di Spagna si ca sa mai facem niste miscare ne-am dus sa urcam Treptele Spaniole pana la biserica Trinita dei Monti. Se zice ca piata asta este cea mai romantica a Romei. Eu una, sincer, nu am priceput de ce. In primul rand ca e triunghiulara si mica, iar faptul ca aici se revarsa o multime de oameni, turisti, localnici sau comercianti, o face sa fie infiorator de neincapatoare. Traficul aici e un infern si tot timpul trebuie sa te feresti ca nu cumva sa dea un scuter peste tine. In mijlocul pietei troneaza Fontana della Barcaccia , proiectata si ea de Bernini (dar am promis ca o sa scriu separat despre fantanile Romei) si in extremitatea sud-estica se afla o columna “Colonna dell'Immacolata” gasita sub o manastire. De peste tot esti agatat de vanzatori pakistanezi, indieni sau africani care incearca sa-ti vanda trandafiri sau sa te convinga sa faci poze cu buchetul de trandafiri. Iar nu am priceput de ce, oricum toate review-urile citite ziceau ca vanzatorii astia trebuie evitati cu orice prêt, asa ca i-am ignorant total (si nu a fost usor). Treptele spaniole, deh, or fi frumoase, mari si mai ales tare multe, dar aici efectiv zac lungiti o groaza de oameni si nu toti sunt turisti! Abia ai loc sa te strecori printre ei (exact la fel ca si pe Campidoglio). Putina lume insa urca pana sus la Biserica Trinita dei Monti, care e o biserica franceza care initial trebuia sa aibe in fata o statuie a regelui Ludovic al 12-lea. Tinand cont de acerba opozitie papala, pana la urma, in fata bisericii a fost plasat un obelisc care-l plagiaza pe cel din Piazza del Popolo.
La aceasta din urma se ajunge trecand prin Porta del Popolo si sincer asta este piata care mi-a placut cel mai mult din Roma. Fiindca e mult mai mare ca celelalte iar traficul e restrictionat , e mult mai putin aglomerata decat multe altele. Are si ea in mijloc un mare obelisc egiptean din granit vechi de peste 3000 de ani, inalt de 24 metri si adus aici de Augustus si o fantana superba. In lateral au fost ridicate 2 biserici identice: Santa Maria dei Miracoli si Santa Maria in Montesanto. Intre ele se afla capatul Via del Corso care se intinde pana in P.zza Venezia si care este principala strada de shopping a Romei, cu marile magazine de firma, locul unde ne-am cam petrecut ultima noastra zi, cheltuind ultimii banuti. In trecut, in Piazza del Popolo aveau loc executiile publice, mai apoi aici se dadea startul curselor de care de lupta care aveau loc pe Via Corso. Acum aici lumea sta pe treptele de la baza fantanii centrale si urmareste spectacolele ad-hoc pe care artistii improvizati le dau in piata. Noi am asistat la un mini concert al unei sosii al lui Michael Jackson, show destul de reusit fiindca junele care-l imita pe Michael o facea chiar bine, a schimbat costumele dupa fiecare dans si a reusit sa adune o groaza de bani de la “spectatori”.
Spre est piata este legata de colina Pinciana de o serie de trepte, decorate cu statui care duc spre o gradina terasata care face legatura cu Vila Borghese. De aici se poate vedea foarte frumos panorama asupra Romei si aici am gasit multi tineri care cantau la chitara sau pictau, sau faceau poze si firesc aveau de unde sa se inspire fiindca gradina este foarte frumoasa, iar in amurg panorama asupra orasului este si mai spectaculoasa.
Chiar langa Porta del Popolo este biserica Santa Maria del Popolo cu faimoasele sale capele: Capela Cerasi, cu tablourile lui Caravaggio si Capela Chigi pictata de Rafael. Am tinut mult sa vedem biserica asta, dar din pacate am reusit sa o ratez elegant: odata fiindca am ajuns aici fix dupa 5 minute de la inchidere si a doua oara sambata dimineata cand aici se tinea o nunta si accesul turistilor nu era permis. Tot in Piazza del Popolo este si Muzeul Leonardo da Vinci pe care l-am lasat benevol pentru o alta vizita la Roma.
 |
| Villa Giulia-Muzeul National Etrusc |
 |
| Villa Giulia- logia semicirculara |
 |
| Villa Giulia- gradinile si Nymphaeum |
 |
| Galeriile Borghese |
 |
| Pranzul:Zuchini, Spinachi e Pasta con pomodoro e tonno |
 |
| Biserica Trinita dei Monti |
 |
| Piazza di Spagna-vedere de pe Treptele Spaniole |
 |
| Piazza del Popolo |
 |
| Cele 2 biserici gemene din P-zza del Popolo. Intre ele Via del Corso |
 |
| Scarile spre Colina Pinciana |
 |
| Statuia lui Neptun din P-zza del Popolo |
 |
| Porta del Popolo |
Bugetul zilei(pentru 2 persoane):
-abonamente transport valabile 3 zile- 22 eur
-intrarea la Villa Giulia(muzeul etrusc)- 16 eur
-intrarea la Galeriile Borghese- 23 eur
-pranz(descris mai sus)- 26 eur
- cina: inghetata de 5 feluri de 350g portia-9 eur
Total=96 eur
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu