Etichete

sâmbătă, 29 octombrie 2011

Roma- Esquiline, Lateran, Quirinal

Toata lumea stie ca Roma este asezata pe sapte coline. Dar pun pariu ca foarte putina lume stie care exact sunt acestea. Cu simplu rol de enumerare, cele 7 coline sunt: Aventina, Palatina, Capitolina, Quirinal, Esquilin, Viminal si Coeliana. Daca de Palatinum si Campidoglio (colina Palatina si Capitolina) am vorbit in postarile precedente, deoarece aici se afla majoritatea atractiilor Romei, iar pe langa Aventin am trecut cand ne-am intors din Trastevere si cand am mers la termele lui Caracalla, in a 5-a noastra zi petrecuta in Roma am ales sa exploram putin celelalte coline.
Asa ca am inceput prin a merge pe colina Esquilina unde se afla un foarte frumos parc. Dar nu parcul a fost destinatia noastra, mai ales ca era si dimineata devreme ci biserica San Pietro in Vincoli.
Pe dinafara biserica asta nu are nimic spectaculos, cu toate ca este foarte veche (a fost construita in sec. 4 d.H.). Dar inauntru o mare de oameni se inghesuie sa vada mormantul papei Iulius al II-lea, conceput si realizat de Michelangelo si mai ales sa-l vada pe Moise. Monumentala statuie a lui Michelangelo este fara discutie una din cele mai valoroase capodopere din lume. Spun doar ca am stat minute in sir in fata mormantului, admirandu-l pe Moise si avand senzatia ca statuia asta are o fantastica forta numai a ei, intimidanta si puternica, exact la fel ca si personajul biblic pe care-l reprezinta. (de altfel, Michelangelo spunea ca nu el creeaza personajele, ci ca acestea traiesc in blocurile de marmura iar el nu face decat sa le scoata la lumina.)
Din Esquilin am plecat pe jos catre catedrala S. Giovanni in Laterano. Si ma bucur ca am mers pe jos si ca nu am luat metroul, cum initial am fi vrut, fiindca in drum am trecut din nou pe langa Colosseum, si ne-am afundat pe niste strazi foarte frumoase, cu niste case/vile superbe, un cartier exclusivist al Romei, curat, linistit, plin de verdeata si fara picior de turist. Ne-am oprit in P.zza San Clemente si am intrat putin in biserica cu acelasi nume (fiindca biserica asta figura in ghidul meu). Basilica San Clemente a fost construita in sec. 4 d. H. extinzand o curtea unei vechi case. Biserica a ars la inceputul sec. 9 si a fost reconstruita ingloband in structura ei vechile coloane care au rezistat focului. Aspectul ei baroc actual I  l-a dat arhitectul Carlo Fontana. In interior se afla un absolut remarcabil mosaic care reprezinta martiriul lui Isus intitulat “Triumful Crucii”. Biserica are o frumoasa curte interioara, marginita de colonade, dar din pacate nu am putut sta foarte mult aici fiindca incepea un eveniment privat si am fost dati afara fara prea multe scrupule.
De aici incepea o strada foarta ingusta, cu o panta destul de accentuata si niste trotuare minuscule si pe unde circulau scuterele cu o viteza foarte mare de imi era frica ca din mers sa nu ne agate vreunul.In capatul acestei strazi era Basilica Santi Quattro Coronatti. Biserica asta are o istorie foarte bogata: construita in sec.4 d. H. pe locul unei vechi cladiri romane, extinsa in sec. 7 si 9, distrusa de normanzi in sec.10, reconstruita in sec. 12 si transformata apoi in manastire. Ne-am oprit sa o vedem tocmai fiindca pastreaza in structura ei o groaza de coloane si o parte din peretii initiali si fiindca este de fapt un complex, cu mai multe corpuri si curti interioare, fiecare din secole diferite.
Ne-am continuat drumul catre marea Catedrala San Giovanni in Laterano. Aici am ramas destul de multa vreme pentru simplul motiv ca ne-a prins ploaia. Se poate ajunge aici si direct cu metroul pana la statia San Giovanni care este chiar langa Porta s. Giovanni pe unde se intra in interiorul zidurilor aureliene. Stiu asta fiindca a 2-a zi, in drum spre aeroport, pe aici am iesit ca sa intram mai apoi pe autostrada catre Fiumicino.
Catedrala este locul unde Papa isi desfasoara exercitiul de episcop al Romei. Este una dintre cele mai vechi biserici a orasului si locul unde s-au filmat multe filme si documentare de-a lungul anilor. Istoria ei se leaga de cea a imparatului Constantin I care a fost cel care a initiat constructia ei, pe un teren care-i fusese adus ca si zestre de sotia sa, membra a bogatei familii Laterane.  Distrusa partial de cutremure si incendii si refacuta de mai multe ori de-a lungul secolelor, catedrala, asa cum arata ea astazi, este opera arhitectului Borromiri, care i-a dat o infatisare baroca. Inauntru exista 6 morminte papale, fiecare in altarul sau, dar principala atractie este Sala celor 12 colosi, care de fapt este un naos gigant, strajuit de coloane, si cu 12 nise create de Borromiri. Aici se afla 12 statui gigant, adaugate ulterior de ajutoarele lui Borromiri, care dau acestei sali o maretie unica. Fatada este decorata cu statuile lui Isus si ale apostolilor si este creatia lui Alessandro Galilei. P.-zza S. Giovanni in Laterano are in mijloc ce altceva decat un  obelisc imens, cel mai inalt din Roma, adus din Circo Massimo si este creatia lui Domenico Fontana, care a fost si arhitectul Palatului Lateran, a fatadei nordice a catedralei cu 2 turnuri cu clopote si a manastirii Laterane, care se viziteaza dar de care noi nu am avut timp. 
Fiindca ploaia nu avea de gand sa inceteze iar noi eram cu haine de vara si in sandale, ne-am intors la hotel sa ne schimbam si sa mancam in braseria de langa, care era foarte aglomerata la ora pranzului si abia am gasit o masa libera. Cat am mancat si am baut o bere, a stat si ploaia dar a devenit clar ca nu avea sa se mai incalzeasca la loc. In tot cazul, de la asteptatul pe pietrele reci ale catedralei Laterane cred ca mi se trage o frumoasa cistita pe care am capatat-o la Roma, care mi-a dat niste dureri oribile toata noaptea si pe care am mai potolit-o sambata dimineata, cand intr-o farmacie cu greu gasita deschisa pe langa Termini, mi-am dat “bacalaureatul” in italiana, povestindu-i farmacistei ce simptome am, ca in final sa-mi vina idea sa-i zic cuvantul magic “cistita” care se pronunta exact la fel si inseamna acelasi lucru ca in romana. Asa ca femeia mi-a dat urgent o doza soc de antibiotic si in cateva ore a inceput sa-mi fie mai bine (sa-mi fie invatatura de minte sa nu mai plec nicioadata intr-o calatorie fara un antibiotic cu spectru larg).
Dupa pranz am luat din nou metroul pana statia Barberini cu gandul sa ajungem la gradinile Quirinale. Pana acolo insa voiam sa vedem Basilica Santa Maria della Vittoria. Fatada ei era in schele asa ca am intrat repede in interior sa admiram opera de arta a lui Bernini “Extazul Sf. Tereza”. Ca orice alta sculptura a lui Bernini si Extazul  atrage multi admiratori, asa ca interiorul basilicii pare neincapator.
De aici am mers de-a lungul Viei delle Quatro Fontane si ne-am oprit sa vedem Basilica cu acelasi nume. E imposibil sa o ratezi. Este situata intr-o intersectie unde in fiecare cele 4 colturi se gaseste cate o fantana cu statuia unui zeu. Cele splendide 4 fantani sunt opera papei Sixtus al 5-lea, iar Basilica delle Quatro Fontane este clar lucrarea de capatai si capodopera lui Borromiri, la care a lucrat pana la moarte. Fatada basilicii executata in stilul lui Michelangelo, este flancata de 4 coloane si cu statui si culmineaza cu un medalion oval care unifica elementele sculpturale. In interior, domul oval este decorat intr-un stil original si este flancat de 4 madalioane cu basoreliefuri, iar curtea interioara, mica si ovala si ea este intr-o deplina concordant cu restul basilicii. Putin mai jos de aceasta biserica se afla o alta, Sant’Andreea al Quirinale, capodopera si ea a lui Bernini, cu fatada flancata de coloane corintiene, dar aici nu am putut intra fiindca era inchis.
Pana la urma nu am intrat in gradinile de pe Quirinal, fiindca se facuse déjà racoare si ne-am oprit doar putin in Piazza del Quirinal, unde am admirat obeliscul din mijloc, fantana strajuita de statuile imense ale lui Castor si Polux (copii dupa cele originale grecesti). Aici se afla Scuderia del Quirinale, Palazzo della Consulata cu o fatada grandioasa, Palazzo Pallavicini Rospigliosi care contine galeria cu acelasi nume, cu valoroase opera de arta de Pietro da Cortona, Barocci, Van Dyck, Rubens si Botticelli. Nu am avut timp sa le vizitam, au ramas pentru o alta calatorie la Roma. Dar mai ales, in piata se gaseste Quirinal Palace construit in sec. 16 si resedinta a papilor de atunci si a regilor Italiei din 1870. Din 1947 a devenit resedinta oficiala a presedentiei Italiei.
Restul serii l-am petrecut la cumparaturi, pe Via del Corso si fiindca era ultima noastra seara in Roma am cinat in Piazza Colonna, intr-un restaurant exclusivist, unde am mancat cele mai bune paste cu fructe de mare si cel mai bun tiramisu ever.

Basilica San Pietro in Vincoli-monumentul papei Iulius al II-lea

Moise- de Michelangelo

Basilica San Clemente

Basilica San Clemente- curtea interioara

Basilica Santi Quattro Coronatti


Basilica Santi Quattro Coronatti-curtea interioara

coloane antice inglobate in structura actuala

Basilica San Gionanni in Laterano

Piazza S. Giovanni in Laterano

interior S. Giovanni in Laterano


Sala Colosilor

Fatada S. Giovanni in Laterano

San Carlo delle Quattro Fontane


Extazul Sf. Tereza- Bernini din Basilica Santa Maria dal Vittoria

Fatada Sant'Andrea al Quirinale

Palazzo Quirinale

Piazza Quirinale


Castor si Polux

Columna lui Traian

Bugetul zilei (pentru 2 persoane- nu am inclus cumparaturile fiindca nu-s edificatoare):
-          Un pachet de biscuiti din faina integrala- 6 eur
-          Pranzul: o felie pizza si o portie de pui cu cartofi si 2 beri- 17 eur
-          Cina: o pizza mare cu sunca, ciuperci si andive si o portie de paste cu fructe de mare, 2 tiramisu, 2 pahare de vin rosu- 45 eur
Total =68 Eur
A doua zi ne-am trezit foarte tarziu, dupa o noapte chinuitoare in dureri oribile, aproape ca am pierdut micul dejun, am rugat-o pe Daniela, fata de la receptie (romanca by the way) sa ne cheme un taxi la ora 4 p.m. , am facut check-out-ul, am lasat bagajele la ea si am plecat sa caut farmacie. Aventura cu farmacia am povestit-o mai sus. Dupa ce m-am mai linistit, am stat vreo 2 ore langa Columna lui Traian facand poze si citind ghidul ca sa vad ce anume ratasem in cele 6 zile la Roma. Bineinteles ca multe, foarte multe…asa ca m-am convins singura ca este necesar sa ma intorc aici intr-o alta vacanta! Punctuali ne-am prezentat la hotel la ora 4 ca sa luam taxi-ul si am constatat ca Daniela se intrecuse pe ea si ne facuse rost nu de un taxi ci de o limuzina, la aceeasi bani. Iar soferul era si el roman.  Ne-a dus la aeroport in jumatate de ora si pe drum am vorbit vrute si nevrute, asa ca ne-am despartit pupandu-ne si schimband carti de vizita. Asteptatul in terminalul aeroportului a durat mult si ca sa-mi umplu timpul am mai tras o tura de cumparaturi, pentru niste Limoncello. Iar cand avionul a decolat, inserarea se lasase deasupra Romei si pe fondul muzicii lui Eros Ramazzoti din avion, eu am soptit abia auzit “Arrivederci Roma, ci vediamo tardi ”!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu