Etichete

sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Hagia Sofia (Ayasofya)

Este localizata in piata Sultanahmet, adica un fel de km zero al Istanbulului. Nici o alta cladire din Istanbul nu are o istorie macar pe aproape atat de zbuciumata ca a Sfintei Sofia. A fost timp de 916 ani biserica crestina, apoi timp de 481 ani a fost moschee iar din anul 1934 marele presedinte Ataturk a proclamat-o muzeu. 

Despre ea exista nenumarate legende si se zice ca inca ascunde incaperi secrete si adevarate comori.
Ce se stie sigur este ca a inceput sa fie construita in timpul lui Constantin I si a fost terminata in timpul lui Constantin al II-lea, in anul 360 d.H. In sec. 5 a fost numita Sfanta Sofia (Sfanta intelepciune). Aceasta prima biserica a ars din temelii in timpul revoltei crestine. O a doua biserica a fost construita pe ramansitele primei de catre Theodosius al II-lea, care se pare ca, vazand-o terminata, a strigat “te-am invins Solomoane!”, aluzie la faptul ca catedrala era mai mare decat Templul lui Solomon. Insa si a aceasta a 2-a biserica a ars in timpul revoltei de la Niceea care a izbucnit in hipodrom (la cativa pasi). O serie de ruine ale acestei a 2-a biserici au fost descoperite: treptele intrarii principale, coloane,piedestale de coloane si fresce. 
Sfanta Sofia-vedere din piata Sultanahmet

Planul Sfintei Sofia

ruine ale bisericii a 2-a

Imparatul Iustinian I a fost cel care a poruncit construirea catedralei actuale, cea care a rezistat pana in prezent. Pentru asta i-a angajat pe cei mai renumiti arhitecti ai momentului: Isidor din Milet si Anthemius din Tralles. Ei au construit o basilica mult mai mare ca celelalte doua: au inceput-o in anul 532 si au terminat-o in 5 ani. Ornamentele au fost adaugate mai tarziu, dar in anul 537 aici au inceput sa se oficieze primele slujbe religioase. Cladirea construita de ei, are o nava centrala si doua nave adiacente, cu o cupola centrala si doua nartex-uri; interior si exterior.  In total are o forma dreptunghiulara cu lungimea de 74 metri si latimea de 70. Este un excelent exemplu de arhitectura bizantina timpurie, a treia ca marime din lume, dupa catedrala Sf. Petru din Sevilia si Catedrala din Milano. Intrarea in nartexul exterior se face prin trei porti localizate in partea de est. Nartexul exterior este format din 9 bolti care conduc la cel interior prin 5 porti. Exista doua porti imense la nord si sud: cea nordica duce la galeriile superioare iar cea sudica duce spre gradini. Nava principala este acoperita de o cupola centrala cu inaltimea de 56 metri care se sprijina pe pendantive mentinute pe 4 arcuri mari. Insa datorita reparatiilor succesive, cupola si-a pierdut de-a lungul timpului forma circulara, iar astazi a ajuns sa aiba o forma eliptica, cu atat mai mult cu cat dupa 20 de ani de la constructie, in timpul unui cutremur, cupola centrala s-a prabusit. Isidor cel tanar, nepotul lui Isidor din Milet, a fost cel care a refacut cupola, dar de atunci, nenumarate cutremure au distrus partial catedrala, fiind reconstruita, consolidata si renovata de nenumarate ori.
interiorul Sfanta Sofia-nava centrala

cupola centrala

coloane de sustinere

galeria superioara

vitralii

galeria superioara

Sfanta Sofia-vedere din galeria superioara


Dintre cele 9 porti, cea centrala este incadrata de o rama de bronz: este poarta imperiala. Naosul este locul unde se tineau slujbele religioare si este impartit de coloane in 4 parti mari. Pe langa constructia impunatoare, catedrala era cunoscuta si prin mozaicurile sale. Acestea au fost insa puternic degradate iar multe din ele au fost integral acoperita in timpul perioadei otomane, astfel incat astazi mai pot fi vazute doar cateva: cel al Arhanghelului Gabriel, cel al lui isus cu fecioara Maria si Sf. Ioan, cel cu fecioara Maria si pruncul si imparatii Ioan si Irina.
mozaic pe plafon

inger pe cupola

Isus cu Sfanta Fecioara si Sf.Ioan Botezatorul

Fecioara Maria cu imparatii Ioan si Irina 

Isus cu imparatii Konstantin si Zoe

Fecioara si pruncul de pe cupola

Fecioara si pruncul si Imparatii Constantin si Iustinian

Poarta de marmura

Singura cruce gasita (de mine) in Sfanta Sofia

In 29 mai 1453 Istanbulul a fost cucerit de Mehmet al II cuceritorul. Acesta a ordonat curatarea imediata a catedralei si transformarea ei in moschee. In timpul lui s-au construit doua minarete iar pe timpul lui Beyazid al II-lea a mai foat adaugat inca unul si inca unul pe timpul lui Murat al III-lea. In timpul cuceririi otomane, au fost adaugate medalioanele circulare gigantice inscriptionate de caligraful Kazasker Efendi. Celebrul architect Sinan, pe timpul Sultanului Selin al II-lea a renovat complet catedrala, a construit sprijine de protectie si a construit inca doua minarete, daramandu-le pe cele din lemn.
Medalioanele cu scrierea caligrafa araba

mozaic cu Arhanghelul Gabriel

Din legendele care circula despre Sfanta Sofia, merita sa o amintesc pe cea care spune ca in 1453, cand otomanii au intrat in oras, preotii oficiau Sfanta Liturghie. Preotii au luat obiectele religioase (care nu au fost gasite niciodata) si au disparut cu ele printr-un zid. Legenda spune ca atunci cand la sfanta Sofia se va oficia din nou Sfanta Liturghie, atunci zidul se va deschide la loc si vor aparea din nou preotii cu acele obiecte religioase. Aceasta legenda a fost cumva confirmata pe timpul renovarii efectuate in 1847-1849 de catre arhitectul elvetian Fossati, care a descoperit o cripta secreta, pe care a folosit-o drept birou personal, si pe care a sigilat-o la loc cand a plecat. Se pare ca aceasta cripta a fost descoperita recent, cu ocazia unei alte renovari, dar, din vari motive, este tinuta departe de ochii publicului. O alta legenda spune ca sub Sfanta Sofia se afla un adevarat labirint de tuneluri secrete, precum si un jgheab subteran secret care conducea apa spre o fantana din curtea interioara. Noi descoperiri vin in sprijinul acestei legende, deoacere s-a descoperit sub pronaos o incapere unde se afla apa foarte rece, cu fragmente de ceramica si sticla din epoci diferite.
Fantana din curtea Sfintei Sofia


Chiar si fara legendele sale, Sfanta Sofia ramane cea mai impunatoare si importanta cladire a Istanbulului, numarul unu pe lista monumentelor Must See, care indiscutabil va ocupa cel putin jumatate de zi oricarui calator care ii trece pragul, indiferent de religia sau crezul acestuia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu